Optimismul fragil al infrastructurii rutiere din România
Asociația Pro Infrastructură, un observator atent al proiectelor de infrastructură din România, a lansat o prognoză pentru anul 2025. Deși există speranțe pentru un an promițător în ceea ce privește drumurile și autostrăzile, scepticismul persistă, mai ales în cazul Drumului Expres Arad-Oradea. Într-un context de instabilitate politică și tăieri bugetare, optimismul este, în cel mai bun caz, rezervat.
Un an al contradicțiilor: promisiuni și incertitudini
În ciuda dificultăților, 2025 ar putea aduce inaugurarea a 157 de kilometri de autostradă și drum expres, o premieră pentru România. Proiecte precum A7 Buzău-Focșani, DEx12 Albota-A1 și A1 Pitești-Curtea de Argeș sunt așteptate să fie finalizate în primele luni ale anului. Totuși, aceste realizări depind de condiții meteorologice favorabile, birocrație redusă și antreprenori dispuși să lucreze fără plăți prompte.
Pe de altă parte, Drumul Expres Arad-Oradea rămâne un subiect delicat. Contestațiile licitațiilor și procesele din instanță ar putea întârzia începerea lucrărilor. În cel mai optimist scenariu, toate cele trei loturi ar putea fi demarate, dar acest lucru depinde de rapiditatea soluționării problemelor juridice.
UMB, un jucător cheie în infrastructura rutieră
UMB, unul dintre cei mai importanți constructori din România, are un rol crucial în realizarea proiectelor de infrastructură. Cu toate acestea, capacitatea tehnică și resursele financiare ale companiei sunt puse la încercare. Loturile A7 Focșani-Bacău și DEx6 Galați-Brăila sunt doar câteva dintre proiectele care depind de performanța acestui antreprenor.
În plus, segmente precum A3 Zimbor-Poarta Sălajului și A1 Curtea de Argeș-Tigveni sunt în întârziere semnificativă. Deși există eforturi pentru accelerarea lucrărilor, complexitatea tehnică și lipsa autorizațiilor complică situația.
Semne de întrebare și șantiere întârziate
În ciuda progreselor, multe proiecte rămân în umbra incertitudinii. A3 Chiribiș-Biharia și capetele din PNRR ale A8 sunt exemple de șantiere care ar putea rămâne blocate din cauza disputelor legale. În cazul Drumului Expres Arad-Oradea, contestațiile și birocrația ar putea împiedica orice progres semnificativ în 2025.
În concluzie, deși există speranțe pentru un an mai bun în infrastructura rutieră, realitatea este că România continuă să se confrunte cu provocări majore. Proiectele ambițioase sunt adesea împiedicate de probleme administrative, lipsa de finanțare și condiții tehnice dificile. Rămâne de văzut dacă optimismul celor de la Pro Infrastructură va fi justificat sau dacă 2025 va fi doar un alt an al promisiunilor neîmplinite.
