Căzănești devine prima localitate din România retrogradată de la oraș la comună
Căzănești, din județul Ialomița, își pierde statutul de oraș după ce Senatul a adoptat, luni seară, în calitate de cameră decizională, legea prin care localitatea revine la rang de comună. Actul normativ urmează să fie trimis președintelui României pentru promulgare și va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Votul din plenul Senatului s-a încheiat cu 110 voturi pentru și o singură abținere. Căzănești primise statutul de oraș în 2004, însă populația sa se situează mult sub pragul prevăzut de lege pentru această categorie administrativă. Potrivit recensământului din 2021, localitatea avea doar 2.938 de locuitori, în condițiile în care un oraș ar trebui să aibă cel puțin 10.000.
O reformă administrativă de amploare, în pregătire
Retrogradarea Căzăneștiului are loc în contextul în care PSD a demarat o analiză la nivel național privind reorganizarea localităților. Printre variantele luate în calcul se numără comasarea unor comune și trecerea unor orașe la rang de comună, măsuri prezentate ca soluții pentru reducerea cheltuielilor cu personalul și pentru creșterea capacității localităților mici de a atrage fonduri europene.
Reorganizarea ar putea presupune desființarea a sute de primării și eliminarea a mii de posturi din administrația locală. Într-o primă etapă sunt vizate 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori, însă social-democrații analizează și extinderea criteriilor, astfel încât procesul să cuprindă mai multe comune și orașe.
Planul nu este îmbrățișat în unanimitate de primari. Unii edili susțin că unirea comunelor cu populație redusă este necesară, mai ales în cazul administrațiilor care nu reușesc să-și acopere cheltuielile curente. Alții se opun, avertizând că închiderea unor primării ar duce la pierderea locurilor de muncă și ar îngreuna accesul oamenilor la serviciile administrației locale.
Comasare voluntară și criterii extinse
Ministerul Dezvoltării propune ca reorganizarea să înceapă prin comasarea voluntară a localităților care au cel mult 1.500 de locuitori. Ministrul Alexandru Stoica a prezentat cifra de 429 de unități administrativ-teritoriale care se încadrează în acest criteriu.
PSD ia însă în calcul o reformă mai amplă, care să includă și comunele cu populații de până la 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori. Într-un astfel de scenariu, reorganizarea nu s-ar opri la localitățile rurale, ci ar putea viza și orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori. Datele recensământului din 2021 arată că 148 de orașe și municipii din România au mai puțin de 10.000 de locuitori, printre acestea numărându-se și destinații turistice cunoscute precum Sinaia, Predeal, Bușteni și Băile Herculane. Faptul că aceste localități se află sub pragul demografic nu înseamnă însă că vor fi automat comasate sau retrogradate, iar criteriile exacte de reorganizare nu au fost încă stabilite.
Stimulente financiare pentru localitățile care acceptă comasarea
Guvernul pregătește și stimulente financiare pentru a convinge administrațiile locale să participe voluntar la reorganizare. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că localitățile care vor decide să se unească până la 1 martie 2027 ar putea primi bani pentru investiții în infrastructură, iar locuitorii ar putea beneficia de reduceri de taxe.
Pentru susținerea acestui proces este pregătit programul „START Reforma Administrativă”, care ar urma să aibă un buget de patru miliarde de lei. Fondurile ar putea fi folosite pentru modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, construirea infrastructurii de gaze, precum și pentru investiții în școli și unități medicale. Un alt stimulent luat în calcul este reducerea cu până la 50% a impozitelor pentru clădiri și terenuri intravilane, facilitate care ar urma să fie acordată persoanelor care locuiesc în comunele ce acceptă comasarea voluntară.
Ce urmează după 1 martie 2027
După expirarea termenului de 1 martie 2027, Executivul intenționează să treacă la o etapă mai amplă a reorganizării administrativ-teritoriale. Aceasta ar urma să fie reglementată printr-un proiect de lege pentru care Guvernul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament.
Vrei să vezi mai des știrile Jurnalul Oradean în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
