Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB, iar investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei
Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei la finalul lunii septembrie 2026, în scădere cu aproximativ 24,17 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. În paralel, veniturile statului au crescut mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile publice au depășit nivelul înregistrat în 2025.
Potrivit datelor prezentate de ministru, deficitul calculat după metodologia cash a scăzut de la 102,47 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 78,3 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026. Ca pondere în Produsul Intern Brut, deficitul s-a redus de la 5,31% la 3,81%, respectiv cu 1,5 puncte procentuale. „Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.
Oficialul a explicat că septembrie este prima lună din acest an în care comparația cu perioada similară din 2025 surprinde atât efectele măsurilor de consolidare fiscală, cât și o bază de raportare care include măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut. Datele apar în contextul disputelor politice privind efectele majorărilor de taxe și ale reducerii cheltuielilor publice, criticate de liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Un factor care a contribuit la reducerea deficitului este diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor publice. În primele nouă luni din 2026, veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut, iar cheltuielile statului au avansat cu 5,5%. Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, în timp ce veniturile din contribuțiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 6,8%. Totodată, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.
În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au continuat să crească, însumând 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Fondurile europene au asigurat peste 70% din finanțarea investițiilor publice. Veniturile provenite din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%. România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6.
Unul dintre principalele riscuri pentru buget rămâne costul finanțării datoriei publice. În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. La această presiune se adaugă obligațiile aferente titlurilor executorii, estimate la peste 13 miliarde de lei cu scadență în 2026, necesarul suplimentar de finanțare din sistemul de sănătate și solicitările de decontare pentru schemele de compensare a prețurilor la energie.
Ministrul Finanțelor avertizează că rezultatele din primele nouă luni nu justifică renunțarea la disciplina bugetară. „Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a spus Alexandru Nazare, subliniind că România continuă să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. „2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis ministrul, care a enunțat principiul potrivit căruia nicio cheltuială permanentă nu trebuie făcută fără o sursă permanentă de finanțare.
Vrei să vezi mai des știrile Jurnalul Oradean în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google