Parcarea devenită laborator în aer liber. Lecția practică a viitorilor arhitecți orădeni

O parcare din Oradea a devenit piațetă verde și laborator în aer liber

Curtea Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură din Oradea, de pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea, era acum câteva luni o parcare cu mașini aliniate între clădiri. Astăzi, studenții se întâlnesc pe bănci și pe module din lemn, între arbori tineri, zone plantate și alei pavate. Pătratele verzi presărate printre dale și mobilierul din lemn dau locului altă înfățișare, deși piatra ocupă încă cea mai mare parte a suprafeței.

În spatele schimbării stau luni de proiectare, discuții în jurul planșelor și muncă pe șantier, de la pregătirea terenului până la asamblarea mobilierului. Pentru studenți, proiectul nu se termină cu o notă și o machetă, ci trebuie să funcționeze zilnic.

Un experiment realizat în parteneriat cu Primăria

„Living Lab – Build.com(m)unity” este realizat de Universitatea din Oradea în parteneriat cu Primăria. În martie 2026, studenți din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Oradea s-au întâlnit pentru a proiecta curtea, au continuat online, îndrumați de profesori, iar în iulie au revenit pentru execuție. Amenajarea a fost pregătită pentru FAST 2026, festivalul național al școlilor de arhitectură găzduit de Oradea în octombrie, dar mobilierul, aleile și vegetația au fost gândite să rămână după plecarea participanților.

Conductele din pământ au schimbat planurile

La execuție, terenul a impus propriile condiții. Ioana Francesca Hanga-Fărcaș, responsabila parteneriatului din partea facultății, explică modificarea proiectului: „Provocarea intervenită pe parcursul execuției a fost pavarea curții existente cu un sistem de pavaj drenant modern și sustenabil. În consecința dispunerii acestuia s-a impus protejarea traseelor instalațiilor edilitare, astfel, față de concepția inițială a proiectului, au fost redistribuite spațiile verzi.” Pavajul drenant permite apei de ploaie să treacă prin suprafață, în loc să băltească pe ea.

Studenții au trecut de la planurile desenate la lucrări concrete, inclusiv la asamblarea mobilierului, și au colaborat cu echipe specializate și cu colegi din alte școli. Au urmărit astfel drumul de la idee la obiectul construit.

Un „laborator viu”, nu doar o curte modernizată

Piațeta este folosită deja, deși nu toate amenajările sunt gata. Irigarea funcționează în cea mai mare parte a zonelor plantate, spune coordonatoarea. Locul este gândit să rămână un „laborator viu”: nu doar se predă despre spații verzi și materiale, ci pot fi urmărite efectele alegerilor făcute aici.

„Considerăm că spațiul curții devine un laborator în cadrul «Living Lab – Build.com(m)unity», respectiv un «Healthy Campus», în care studenți ai diferitelor programe de studii își vor aduce aportul și vor desfășura diverse activități: de la expunere și susținere de proiecte, activități didactice în aer liber, studii asupra vegetației și asupra recirculării apei meteorice, studii care implică introducerea sistemelor de energie regenerabilă (panouri fotovoltaice), analize ale materialelor, respectiv ale comportării în timp a acestora și a sistemului complex dezvoltat”, explică Hanga-Fărcaș. Sunt prevăzute și ateliere, proiecții de filme, concursuri și întâlniri cu profesioniști. Panourile solare reprezintă deocamdată o direcție de studiu, nu o dotare deja instalată.

Coordonatoarea consideră reacțiile studenților primul indicator al rezultatului: „Prezența studenților în curtea recent amenajată este cel mai bun feedback; zâmbetul lor și reacția acestora, modul în care deja folosesc spațiul, demonstrează succesul proiectului, chiar dacă acesta este deschis următoarelor intervenții propuse.”

O lecție care poate folosi și orașului

Pentru amenajarea spațiilor verzi, Consiliul Local a aprobat o contribuție de maximum 156.500 de lei, inclusiv TVA: irigații pe aproximativ 300-400 de metri pătrați, plante și materiale necesare. Suma nu reprezintă costul total al proiectului, la care sunt implicați și alți parteneri. Primăria organizează achizițiile și plătește lucrările pe care le-a contractat, iar investiția este predată apoi Universității.

„Prin faptul că studenții, precum și orădenii au un exemplu concret de bună practică a conversiei și folosinței unei astfel de incinte, o parcare gri, cu funcțiune anterior conflictuală, transformată într-o piațetă verde și laborator viu accesibil studenților, se aduce un aport vieții orașului privind calitatea vieții, putând fi luat ca un model pentru amplasamente similare”, consideră Hanga-Fărcaș.

Curtea nu devine automat parc public: facultatea este deschisă evenimentelor comunității, dar nu a anunțat acces permanent. Amenajarea a fost concepută pentru a necesita cât mai puțină îngrijire, iar Primăria s-a angajat, în cadrul parteneriatului, să se ocupe de întreținerea spațiilor verzi. De acum, curtea va fi testată zilnic de cei care o folosesc: plantele trebuie să reziste, aleile să funcționeze, întâlnirile să-și găsească locul.