UE vrea reglementări pentru platforme care să limiteze timpul copiilor în fața ecranelor

UE propune reguli noi pentru platformele digitale folosite de minori

Comisia Europeană a prezentat pe 17 septembrie 2026 o propunere de regulament numită EU KIDS Act, care vizează protecția minorilor pe rețele sociale, platforme video, jocuri online și servicii bazate pe inteligență artificială. Propunerea nu este încă lege, urmând să fie negociată de Parlamentul European și Consiliul UE.

Printre măsurile propuse se numără limitarea mecanismelor precum derularea fără sfârșit, clipurile care pornesc automat, notificările și recompensele de tip „streak”, introducerea de pauze și limite de timp, precum și schimbarea sistemelor de recomandare pentru minori, astfel încât acestea să urmărească siguranța, nu timpul petrecut în aplicație. Conceptul central este ca serviciile să fie „sigure prin design”, nu doar însoțite de instrumente de control parental.

Perspectiva psihologică asupra utilizării ecranelor de către adolescenți

Simona Trip, psiholog și psihoterapeut, profesor în cadrul Departamentului de Psihologie al Universității din Oradea, explică faptul că adolescenții ajung în cabinet de obicei aduși de părinți pentru probleme emoționale precum anxietate, în special anxietate de testare, depresie, furie sau consum de substanțe. Ea remarcă apariția unui interlocutor nou: inteligența artificială, folosită de adolescenți drept sfătuitor.

„Sunt studii care susțin relația de cauzalitate dintre utilizarea rețelelor de socializare și problemele emoționale. Adolescența este o vârstă a vulnerabilităților, pentru că ei se află într-un proces de dezvoltare a sinelui și nu știu încă cine sunt”, spune Trip. Potrivit acesteia, comparația cu modelele sau influencerii de pe rețelele sociale poate duce la devalorizare de sine.

Psihoterapeutul avertizează și asupra altor riscuri: rețelele de socializare pot fi unelte de denigrare folosite de abuzatori, pot fi modalități de racolare a victimelor traficului de ființe umane, pedofilie sau proxenetism. „Pentru adolescenți devine o problemă o inimioară, un like pe care îl oferă unei alte fete sau unui alt băiat pe rețelele de socializare, creșterea numărului de urmăritori, mai ales în relațiile de iubire”, adaugă ea.

Trip nu pune însă semnul egal între tehnologie și pericol. „Telefoanele, jocurile, rețelele sociale vin cu avantaje și dezavantaje. Facilitează accesul la informație, ajută dezvoltarea cognitivă, pot ajuta inclusiv la expunerea în situații sociale pentru introvertiți, dar pot veni și cu pericole.”

Semnele de alarmă și rolul familiei

Potrivit psihoterapeutului, semnul de alarmă nu este doar numărul de ore petrecute online, ci momentul în care utilizarea începe să afecteze viața copilului. „Orice devine o problemă atunci când interferează cu viața noastră. Părintele trebuie să fie capabil să observe copilul și să își dea seama de schimbările comportamentale”, spune Trip.

Aceasta subliniază necesitatea ca părinții să verifice activitatea copilului pe internet, cu cine se joacă online, cu cine comunică, ce jocuri joacă și ce site-uri vizitează. Semnele pot apărea la școală, în starea emoțională sau în capacitatea de concentrare. „Se joacă și nu merge la școală, este trist și abătut pentru că e victima cyberbullyingului, este anxios pentru că este amenințat, este trist pentru că nu se crede la fel de frumos și deștept… Toate sunt semne că ceva nu este în regulă cu copilul”, explică ea.

Familia rămâne esențială în viziunea psihologului. „Familia este cea mai importantă. În primul rând, părinții trebuie să își rezolve propriile probleme. Întotdeauna o problemă nerezolvată a părinților se reflectă în comportamentul copiilor. Dependența de jocuri, de rețele, de telefon poate fi o modalitate de coping a copilului”, afirmă Trip.

Ea recomandă dezvoltarea unei relații de încredere și suport cu copilul, astfel încât acesta să poată vorbi liber despre probleme, perceperea părintelui ca suport, nu ca „cel de cealaltă parte a baricadei”. De asemenea, setarea limitelor rămâne importantă, cu condiția ca părinții să fie consecvenți și să colaboreze în disciplinare. Implicarea copiilor în activități extracurriculare precum sportul, învățarea unui instrument sau arte plastice este o altă recomandare.

Schimbarea propusă de UE constă în faptul că familia nu ar mai trebui să compenseze singură mecanismele construite pentru a ține utilizatorul conectat. Părintele poate pune limite și poate fi model, dar platforma ar trebui să ofere copilului un produs conceput diferit, astfel încât regulile din familie să nu mai concureze singure cu un produs construit să câștige cât mai mult timp din atenția copilului.