CAS Bihor promite mai puțină birocrație până în 2030, dar se lovește de plafoane și reguli naționale
Timp câștigat, mai puțină birocrație și servicii predictibile sunt cele trei obiective asumate de directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Bihor, Gheorghe-Ludovic Varga, pentru anul 2030. El conduce instituția cu mandat deplin de patru ani din 1 iulie 2026, după un an în care a ocupat interimar funcția, iar mandatul se încheie la 30 iunie 2030. Varga spune că tranziția de la 2026 la 2030 trebuie să mute accentul de la decontarea de volume către plata pentru valoare și rezultate medicale.
Accesul la analize și investigații, primul test
Un prim test este accesul la analize și investigații. Directorul vorbește despre reducerea așteptării de la luni la zile, prin alocări mai dinamice bazate pe istoricul de consum și digitalizare, și despre monitorizarea transparentă a listelor de așteptare. În prezent, fondurile pentru paraclinic sunt împărțite între laboratoare după criterii precum capacitatea, dotarea și personalul, iar un furnizor poate epuiza suma lunară în timp ce altul, din același oraș, mai are bani. „Ambele probleme există. Banii sunt insuficienți față de cerere, iar distribuirea lor după criterii fixe nu urmează întotdeauna locul unde se prezintă pacienții”, explică Varga, adăugând că o informare publică actualizată ar fi primul pas.
La stomatologie, limita este mai vizibilă. „Nu e realist ca un om cu durere să aștepte luna următoare. Durerea acută, infecția sau traumatismul sunt urgențe și trebuie tratate pe loc. Problema reală este dimensiunea finanțării. Fondul pentru stomatologie este mic raportat la nevoie, iar plafonul lunar al unui cabinet se consumă în câteva zile”, spune șeful CAS. Instituția nu a indicat ce procent din nevoia reală este acoperit prin decontare.
Noua formulă de plată a medicilor de familie
Din 2026 s-a schimbat plata medicilor de familie: 75% din fond merge pe servicii și 25% per capita, iar din 2027 raportul devine 80% la 20%. Primele luni au adus mai multe consultații preventive și pentru boli cronice, dar Varga temperează concluziile: „E prea devreme să vorbim despre depistarea mai timpurie a bolilor, pentru că efectul se vede în ani, nu în luni”. Riscul pentru medicii cu liste mici din zonele rurale și îmbătrânite este real, recunoaște el, dar pacienții vârstnici au mai multe boli cronice și necesită mai multe servicii.
Zero drumuri pentru hârtii
A doua țintă privește relația pacientului cu administrația. „În 2030, interacțiunea fizică cu ghișeele CAS Bihor ar putea să tindă spre zero”, spune Varga. Scenariul presupune Dosarul Electronic de Sănătate actualizat în timp real, bilete de trimitere, rețete compensate și concedii medicale emise digital, dar și aprobări mai rapide pentru dispozitive medicale. Astăzi, pentru unele dispozitive prioritare decizia se emite în 24 de ore, iar pentru alte categorii termenul poate ajunge la una-trei luni, în funcție de buget. Instituția funcționează cu 78% din numărul posturilor aprobate, ceea ce a îngreunat activitatea, iar continuitatea a fost asigurată prin reorganizare.
Cea mai mare întârziere este la rambursarea indemnizațiilor de concediu medical către angajatori. La momentul răspunsului transmis redacției, CAS ajunsese cu plățile la finalul lunii noiembrie 2025. „Acestea se plătesc în ordinea depunerii cererilor și în funcție de bugetul alocat. CAS Bihor este ordonator terțiar de credite, prin urmare poate efectua plăți doar în limita bugetului alocat”, explică directorul. O altă limită este platforma PIAS, administrată de CNAS, unde blocajele ar trebui eliminate prin modernizare, potrivit lui Varga.
Banii care nu pot fi mutați
Marja de decizie a casei județene se îngustează când ajunge la bani. „I-aș muta spre asistența primară, ambulatoriu și investigațiile paraclinice. Aș lua din sumele neconsumate în alte sectoare și pe care, cu regulile actuale, nu le putem folosi la timp acolo unde e nevoie”, spune directorul. CAS indică oncologia ca exemplu de nevoie care poate crește repede: consumul de medicamente oncologice a fost cu aproximativ 15% mai mare în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. „Aici flexibilitatea ar trebui să însemne rapiditate: suplimentarea să vină în câteva zile, nu în câteva săptămâni”, afirmă Varga.
Nu toate schimbările promise pentru 2030 depind însă de CAS Bihor. O parte ține de CNAS, de bugetele naționale și de regulile de redistribuire a banilor. „Am o trimitere valabilă și o nevoie reală, dar mi se spune «reveniți luna viitoare». Omul și-a plătit contribuția în fiecare lună, fără excepție. Sistemul însă îi oferă servicii doar atât timp cât ajung banii repartizați pe furnizor, iar informația despre unde mai sunt fonduri disponibile nu ajunge la el”, spune Gheorghe-Ludovic Varga. Până în 2030, una dintre cele mai concrete schimbări ar fi ca pacientul să nu mai fie nevoit să caute furnizorul care încă mai are fonduri.
Vrei să vezi mai des știrile Jurnalul Oradean în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
