Festivalul Național de Artă Naivă ajunge la a XIII-a ediție la Oradea
Cetatea Oradea găzduiește cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Național de Artă Naivă, singurul eveniment de acest tip din România. Expoziția a fost deschisă joi, 1 octombrie, la Muzeul Orașului Oradea, secție a Muzeului Țării Crișurilor – Complex Muzeal, și reunește peste o sută de lucrări semnate de douăzeci de creatori din mai multe zone ale țării.
Evenimentul este considerat mai mult decât o expoziție de artă, fiind descris ca o călătorie în lumea creativității și a tradiției românești. Pe simeze sunt expuse lucrări ale unor nume consacrate, printre care Nicolae Pătru, Ioan Măric, Alexandru Arhip, Lucia Clonțan, Doina Moldoveanu, Genoveva Popa și Laczko Aranka.
Un eveniment unic, dar cu un viitor incert
Mircea Stroe, președintele Asociației Artiștilor Naivi din România, consideră că simpla existență a festivalului reprezintă deja o victorie. Potrivit acestuia, organizatorii reușesc să readucă evenimentul în fiecare an, iar orădenii au privilegiul de a găzdui un festival național unic în țară. De-a lungul celor treizeci de ediții, evenimentul a devenit un punct de întâlnire pentru artiști, colecționari și pasionați ai genului.
„Cu fiecare ediție, Festivalul Național de Artă Naivă a introdus publicul într-o lume fermecată, unde scenele de viață rurală prind viață pe pânză. O plimbare printre lucrările expuse este ca o călătorie în timp, aducând aminte de vremurile demult apuse ale satului românesc”, a declarat Mircea Stroe. Acesta compară arta naivă cu o bijuterie pe cale de dispariție și își exprimă speranța că va exista un muzeu dedicat acestei forme de artă.
La vernisaj, Augustin Țărău, muzeograf al Muzeului Țării Crișurilor, a subliniat că selecția din acest an îmbină nume consacrate cu artiști mai tineri. Cu toate acestea, el atrage atenția că generația tânără este aproape absentă, iar explicația este una practică: din artă nu se mai poate trăi.
O tradiție cu trăsături proprii, influențată de marile curente europene
Potrivit muzeografului, arta naivă românească are trăsături proprii în context central-european și balcanic. Ea s-a afirmat mai ales în anii ’50-’60, când era strâns legată de creația populară și de lumea rurală. Lucrările de început se disting prin inocență și spontaneitate, iar cele mai vechi și-au păstrat această prospețime.
Artiștii contemporani sunt însă diferiți: mulți au studii de specialitate, iar în tablourile lor se recunosc ecouri din clarobscurul lui Rembrandt, suprarealismul lui Chagall, impresionismul francez sau postimpresionismul lui Van Gogh. Muzeograful concluzionează că nu mai este vorba despre arta naivă de altădată, ci despre una care încearcă să-și păstreze puritatea inițială, dar poartă amprenta marilor curente artistice din Europa Occidentală.
Festivalul Național de Artă Naivă a fost organizat de Asociația Artiștilor Naivi din România, cu sprijinul Primăriei Oradea, Centrului de Cultură al Județului Bihor, Visit Oradea, Muzeului Țării Crișurilor, Fundației Comunitare Oradea, Inspectoratului Școlar Județean Bihor și Liceului de Arte Oradea.