Dosarul Dumbrava. Motivele pentru care Curtea de Apel București a respins cererea DIICOT de arestare a lui Viorel Pașca.

Dosarul „Dumbrava”: Motivul pentru care Curtea de Apel București a respins cererea DIICOT de arestare a lui Viorel Pașca

În data de 1 august 2026, avocatul Răzvan Doseanu, care apără familia lui Viorel Pașca în dosarul cunoscut sub numele de „Dumbrava”, a anunțat public motivele pentru care Curtea de Apel București a decis să respingă solicitarea DIICOT privind arestarea lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei copii ai lor și a Deliei Păcală, administratoarea asociației Dumbrava – DPG. Decizia a fost luată după ce instanța a evaluat toate probele și circumstanțele existente în acest caz.

Avocatul a caracterizat motivarea instanței ca fiind „zdrobitoare” și o „lecție de drept”, subliniind că judecătorii au stabilit că arestarea preventivă a fost solicitată fără a avea dovezi clare care să susțină acuzațiile formulate. Aceste acuzații includ constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, cu referire la 210 victime care nu au fost identificate.

Curtea de Apel București a argumentat că nu pot fi considerente tratate ca exploatare a persoanelor atunci când beneficiarii serviciilor oferite de asociație aveau libertatea de a părăsi oricând centrele, având la dispoziție transport și proceduri documentate de ieșire, un aspect care a fost confirmat de un investigator sub acoperire.

În legătură cu acuzațiile de îmbogățire ilicită a familiei Pașca, avocatul a menționat că judecătorii au analizat și dimensiunea financiară a activităților desfășurate, constatând că venitul mediu pe beneficiar era insuficient pentru o întreținere adecvată, în comparație cu alocația guvernamentală prevăzută pentru relocarea persoanelor vulnerabile.

De asemenea, instanța a subliniat că asistența medicală oferită pacienților de către asociația lui Viorel Pașca a fost documentată de mărturii care atestau tratamentele periodice și apelurile efectuate la serviciile de urgență, evidențiind că eventualele deficiențe nu se datorează deturnării fondurilor, ci mai degrabă lipsei de resurse financiare.

Magistrații au remarcat că măsurile administrative implementate de familia Pașca, cum ar fi întocmirea actelor de identitate și deschiderea conturilor bancare, sunt acte legale absolut normale, neînscriindu-se în indicații de trafic de persoane. Oricum, judecătorii au stabilit că omisiunea de a raporta suspiciunile de abuzuri între pacienți nu poate constitui motive temeinice pentru arestare, rezultând astfel că și acuzația de grup infracțional organizat s-a prăbușit în lipsa unor dovezi clare de exploatare.

După descinderea efectuată de DIICOT pe 30 iunie 2026 în Bihor, cererea de arestare a fost respinsă pe 2 iulie de Tribunalul București, instanța dispunând ca inculpații să fie cercetați sub control judiciar. Ulterior, pe 13 iulie, Curtea de Apel București nu doar că a respins contestația DIICOT, dar a ridicat și măsurile de control judiciar.