Piese de patrimoniu în garderobă: costumele populare ale artistei Antonela Ferche-Buțiu
Artista bihoreană Antonela Ferche-Buțiu a prezentat recent la Roma o colecție impresionantă de costume populare, evidențiind astfel frumusețea și autenticitatea portului tradițional românesc. Expoziția, desfășurată la Accademia di Romania, a inclus șapte costume complete, fiind parte a unui demers mai amplu de valorificare a culturii și tradițiilor din nord-vestul României, în special din zona Țării Crișurilor.
Această expoziție a avut loc în perioada 17-28 iunie, intitulată „Valorificarea cânepii în lumea satului din nord-vestul României”, având ca scop promovarea plantelor textile și a meșteșugurilor tradiționale. Produsele expuse nu doar că reflectă măiestria artizanilor locali, dar aduc un omagiu și unui mod de viață care a fost strâns legat de tradiții și obiceiuri străvechi.
În cadrul expoziției, vizitatorii au avut ocazia să admire atât costumele populare, cât și interioare țărănești reconstituite, care au cuprins elemente de mobilier și textile specifice, creând o atmosferă autentică. Costume provenite din colecția personală a Antonela Ferche-Buțiu au fost integrate în acest context, ilustrând diversitatea etnografica a regiunii.
Antonela Ferche-Buțiu, profesoară de canto popular la Şcoala de Arte „Francisc Hubic”, a mărturisit că a început să colecționeze costume populare din dorința de a păstra vie această tradiție, acum mai greu accesibilă. Într-o lume în care costumele autentice sunt din ce în ce mai rare, artista subliniază dificultățile întâmpinate în găsirea pieselor originale, multe dintre ele fiind fie înstrăinate, fie comercializate la prețuri exorbitante.
Artista își amintește cu nostalgie de începuturile sale ca și colecționar, relatând cum a strâns primele piese din zona Crișul Repede și Beiuș, relativ greu de găsit în pădurile și satele din jur. În ciuda dificultăților, dragostea ei pentru tradiție o împinge să continue căutările, dorind să aducă la lumină frumusețea costumelor populare, simboluri ale identității culturale românești.
Cu toate că pe piață există și multe piese artizanale care pretind a fi tradiționale, Antonela acuză faptul că, de multe ori, acestea nu respectă autenticitatea și particularitățile regiunilor de origine. Ea reiterează importanța căutării meșteșugarilor locali care păstrează vie tradiția croitoriei populare, în locul achiziționării de produse industrializate.
În momentele sale de introspecție, Ferche-Buțiu reflectează la viitorul acestei tradiții, aspirând să formeze noi generații care să prețuiască și să mențină bogăția culturală românească. Prin proiecte sub forma de excursii în sate, ea își propune să inspire tinerii să aprecieze și să participe activ în perpetuarea folclorului și tradițiilor noastre.