CUM EXPLICĂ ABA CRIȘURI INVESTIȚIILE CONTROVERSATE PE CRIȘUL REPEDE
La sfârșitul lunii martie, Recorder a publicat un studiu intitulat „Și inundațiile au culoare politică“, care scoate în evidență modul în care structurile politice și influențele acesteia pot determina direcția muncii de prevenire a inundațiilor în România. Investigația, realizată de Ramona Pașcu, subliniază că prioritizarea lucrărilor de investiții nu pare să fie dictată de nevoile reale ale comunităților expuse riscurilor, ci mai degrabă de conexiunile politice și de interesele companiilor care beneficiază de contracte guvernamentale. Exemplele documentate includ regiuni precum Galați și Buzău, unde muncile de prevenire au fost localizate în zone lipsite de pericol evident, dar în apropierea colegiilor unor politicieni influenți, în timp ce zonele cu adevărat vulnerabile au fost neglijate.
Un caz concludent iese în evidență la limita dintre județele Cluj și Bihor, pe Valea Călata, afluent al Crișului Repede, unde, în ciuda existenței unor probleme evidente la râul Iad și Crișul Repede, companiile de apă au investit în lucrări între aceste cursuri de apă, ignorând realitățile zonei. Jurnalistul Alex Nedea a evidențiat că investițiile s-au concentrat tocmai în zone care, conform hărților de risc, nu prezintă o amenințare semnificativă de inundație.
Pe lângă această observație, investigația a constatat că numeroase alte lucrări au fost realizate pe cursuri de apă care lipsesc de pe hărțile de risc, în timp ce râurile recunoscute ca periculoase nu au beneficiat de atenția necesară.
REPONDEREA ABA CRIȘURI
În urma semnalelor din mass-media, Bihon.ro a solicitat clarificări din partea Administrației Bazinale de Apă Crișuri (ABA Crișuri) cu privire la investigația Recorder. Întrebările au vizat dacă instituția a fost la curent cu investiția, dacă a participat la alegerea amplasamentului și care au fost criteriile utilizate pentru a decide investirea într-o zonă fără risc semnificativ. Răspunsul ABA Crișuri a fost că toate deciziile se bazează pe criterii tehnice, hidrologice și strategice, respectând legislația națională și directivele europene. În plus, s-a precizat că selecția și prioritizarea investițiilor se realizează pe baza analizelor de risc, nu pe baza interpretărilor subiective ale hărților.
ABA Crișuri a subliniat că hărțile de hazard și risc la inundații sunt doar instrumente informative și nu reflectă în întregime analizele hidrologice necesare pentru fundamentarea proiectelor de investiții. Intervențiile pe Valea Călata fac parte dintr-o strategie de management integrat al riscului de inundații, care urmărește reducerea riscurilor în aval pentru zonele afectate.
ISTORICUL HIDROLOGIC ȘI JUSTIFICAREA INTERVENȚIILOR
Referitor la istoricul hidrologic al Văii Călata, ABA Crișuri a menționat că regiunea a suferit de pe urma unor evenimente semnificative, cum ar fi inundațiile din iunie 2010, care au provocat pagube de peste 6,5 milioane lei, precum și evenimente desfășurate în 2014 și 2018, afectând grav infrastructura locală. Aceste date confirmă necesitatea intervențiilor în zonă, care sunt justificate nu doar de istoricul evenimentelor, ci și de evaluările de risc efectuate de specialiști.
Instituția a concluzionat că lucrările de îmbunătățire a infrastructurii pot fi justificabile și pe cursuri de apă care nu sunt desemnate individual ca fiind cu risc, atâta vreme cât acestea contribuie la reducerea riscurilor în aval, în special în contextul bazinului Crișului Repede. De asemenea, transparența procesului decizional este garantată prin Planurile de Management al Riscului la Inundații, care integrează propuneri și expertiză de la diferite niveluri administrative, asigurând totodată monitorizarea impactului acestor lucrări.
CONCLUZIE
În încheiere, ABA Crișuri reafirmă că toate măsurile luate sunt bine fundamentate pe studii cuprinzătoare, menite să asigure protecția comunităților vulnerabile. De altfel, lucrează în strânsă legătură cu diverse autorități, având la bază o strategie unitară ce include și reabilitarea barajului Leșu, o investiție vitală considerată cea mai importantă realizare a instituției în ultimele decenii. Bihon.ro a mai solicitat o reacție de la Administrația Națională Apele Române (ANAR), dar până la vremea publicării acestui articol nu a fost primit niciun răspuns din partea acesteia.