Lansare de carte: „Nomenclatura comunistă din Bihor – Stop cadru: anul 1989”
Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, în colaborare cu Universitatea din Oradea, Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, va organiza pe 11 martie 2026, la ora 17.00, în Sala de conferințe a muzeului, lansarea volumului intitulat „Nomenclatura comunistă din Bihor – Stop cadru: anul 1989”, scris de istoricul Gabriel Moisa.
Publicată la Editura Muzeului Țării Crișurilor și Editura Mega din Cluj-Napoca, lucrarea a fost întocmită în 2025 și oferă o analiză detaliată a soartei elitelor comuniste din județul Bihor, surprinse în întrepătrunderea crucială a anului 1989. Autorul își propune să exploreze trecutul complex al acestor figuri de frunte ale comunismului bihorean, având în vedere impactul și influența pe care le-au exercitat asupra tranziției politice din România.
Volumul se dovedește a fi o resursă valoroasă pentru înțelegerea nu doar a evenimentelor din 1989, ci și a modului în care elitele fostului regim s-au adaptat la noile realități politice, explicând totodată continuitățile dintre structurile de putere anterioare și cele de după căderea comunismului.
La eveniment, prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea, va deschide festivitatea, iar prof. univ. dr. Adrian Cioroianu de la Universitatea din București va avea calitatea de invitat special. Participanții vor beneficia de ocazia de a primi, cu titlu gratuit, unul dintre cele 100 de exemplare disponibile din lucrarea autorului.
Gabriel Moisa a adunat informații din documente de arhivă și presă de epocă pentru a realiza o „fotografie” a nomenclaturii județene în ultimele luni ale regimului lui Nicolae Ceaușescu. Așadar, cartea analizează cine erau privilegiații timpului, din ce medii proveneau și cum au reacționat în fața evenimentelor tumultoase din decembrie 1989.
În cadrul lucrării, se detaliază cum o serie de personalități ale sistemului comunist din Bihor au reușit nu doar să supraviețuiască schimbărilor, ci să se impună în viața socio-politică a județului, având o influență semnificativă și în anii care au urmat căderii regimului. Moisa sugerează că, prin cercetarea destinului acestor figure istorice, cititorii vor înțelege mai bine dinamica puterii actuale și reflexele antioccidentale încă prezente în discursul public.
Astfel, lucrarea invită la o reevaluare a parcursului istoric și la o discuție deschisă despre continuitățile dintre trecut și prezent, punând sub semnul întrebării nu doar istoria recentă, ci și proiecțiile politice viitoare.