Sinuciderea nu este un fenomen răspândit în școlile din Bihor, însă exista semnale de alarmă
Articolul publicat recent subliniază o realitate îngrijorătoare: violența, bullying-ul și cazurile de suicid în rândul elevilor nu apar din senin. Cristina Avrigeanu, directoarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor (CJRAE), atrage atenția asupra acestui aspect, subliniind importanța observării oricărei schimbări semnificative în comportamentul copiilor. Aceste transformări, uneori subtile, pot fi indicii ale unor probleme mai grave care necesită atenție imediată.
Cu o experiență de peste 17 ani în cadrul CJRAE, Avrigeanu a văzut cum instituția a evoluat, de la 70 de angajați la aproximativ 220, devenind o entitate esențială în sprijinul sănătății emoționale a copiilor. CJRAE joacă un rol crucial, având în responsabilitate coordonarea profesorilor consilieri și sprijinirea integrării copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) în sistemul educațional. Această activitate este vitală, mai ales că evaluările pentru copii din medii diferite sunt din ce în ce mai complexe.
Statistici alarmante și intervenții necesare
Deși în judetul Bihor anual există un număr scăzut de cazuri de suicid, raportul indică sub cinci incidente pe an școlar, acest lucru nu justifică o atitudine defetistă, ci dimpotrivă, trebuie să fie un semnal de alarmă. Avrigeanu explică: „Nu există o creștere a acestor cazuri, însă o atitudine preventivă este esențială.” În acest context, violența extremă este rară, cazuri precum cel al elevei de la „Traian Vuia”, care a atacat un profesor, rămânând excepții, nu norma.
Bullying-ul, elefantul din cameră, este un fenomen vechi dar acum amplificat prin cyberbullying, o formă de violență care necesită o atenție serioasă din partea părinților și educatorilor. Avrigeanu subliniază că semnalele de alarmă trebuie recunoscute de profesori și părinți: „Orice schimbare drastică în viața de zi cu zi a copilului este un indiciu că trebuie să intervenim.”
Rolul crucial al comunicării
Un aspect important pe care Avrigeanu îl menționează este comunicarea deschisă între părinți și copii. Stabilirea unui moment dedicat interacțiunii, fie că este vorba de cina de seară sau de alte momente mai relaxate, poate contribui esențial la menținerea unei relații strânse. Este important ca părinții să fie disponibili și să cunoască ce se petrece în viața socială a copiilor lor. Totodată, ea recomandă părinților să stabilească reguli clare în privința utilizării rețelelor sociale și a accesului la diverse aplicații, pentru a preveni potențialele excluziuni sociale care pot apărea din lipsa de conectare cu grupul de vârstnici.
Proiecte de prevenție și responsabilitate împărțită
De-a lungul timpului, CJRAE a dezvoltat numeroase proiecte menite să răspundă nevoilor comunității, dintre care „Școala părinților” se dovedește a fi esențială, deși participarea la aceste activități nu a fost întotdeauna pe măsura așteptărilor. „Interesul este adesea declarativ”, admite Avrigeanu, evidențiind discrepanța dintre participarea la conferințele cu plată și cele gratuite, dar de o importanță vitală. Mai mult, proiectul „Din grijă pentru copii” a oferit acces gratuit la terapie psihologică pentru mii de elevi, subliniind nevoia de a continua aceste inițiative pentru a ajuta cât mai mulți copii.
În concluzie, responsabilitatea prevenirii violenței și a suicidului se împarte între școală, părinți și întreaga comunitate. Este esențial ca toate entitățile implicate să coopereze și să contribuie la crearea unor medii sigure pentru tineri, având în vedere că, din păcate, în România, doar un procent mic de elevi a apelat la consilierii școlari pentru sprijin. Aceasta este o provocare semnificativă care necesită o abordare coordonată și sustenabilă din partea tuturor celor implicați.