Meșteșugul popular în Bihor: Olarul Petru Hașaș, păstrător al tradiției în fața provocărilor pieței
Într-o lume în continuă schimbare, meșteșugarii populari din Bihor se confruntă cu provocări tot mai mari. Olarul Petru Hașaș, un nume emblematic din Vadu Crișului, rămâne un bastion al tradiției, adaptându-se cererii pieței fără a-și compromite valorile. La 8 noiembrie 2025, articolul scris de Camelia Bușu subliniază eforturile meșteșugarilor de a supraviețui într-un mediu economic tot mai competitiv.
Centrul de Cultură al Județului Bihor, prin referenții săi Adrian Apan și Csathó Töhötöm Csongor Károly, a efectuat o vizită de documentare pe 30 octombrie 2025 la atelierul lui Hașaș. Această cercetare a inclus evaluarea stadiului actual al meșteșugului, inventarierea obiectelor utilizate, fotografierea și înregistrarea audio-video a procesului de lucru. Scopul: identificarea eventualelor modificări sau adaptări recente în creația meșteșugarilor bihoreni.
Discuțiile purtate au evidențiat nu doar motivele decorative folosite, ci și gradul de autenticitate al tehnicii, potențialul meșteșugului în turismul cultural și relația cu autoritățile locale. Adrian Apan a subliniat lipsa unei strategii clare care să unească meșteșugarii și să le ofere sprijin. „Multe țări trăiesc din turismul cultural de zeci de ani, dar noi nu avem nici acum legea meșterilor populari”, a declarat el, evidențiind nevoia urgentă de reglementări care să protejeze și să promoveze meșteșugul.
Vadu Crișului, cândva un centru vibrant al olăritului, a suferit o declinare drastică. Din cei aproximativ 100 de olari care participau la Târgul de la Negreni, astăzi au rămas doar membrii familiei Hașaș. Aceștia continuă să practice meșteșugul, păstrând vie tradiția olăritului. „Marea majoritate a meșterilor populari nu au ucenici”, a adăugat Apan, subliniind importanța consultanței oferite de Centrul de Cultură.
Petru Hașaș, care a învățat meseria de la tatăl său, renumit olar, produce oale de sarmale, cratițe și alte obiecte tradiționale din lut. Procesul său de lucru, de la pregătirea lutului până la arderea finală, rămâne fidel tehnicilor tradiționale. „Cei din familia Hașaș sunt foarte interesați de păstrarea tradiției”, a declarat referentul, evidențiind că meșteșugul trebuie să se identifice cu originea sa pentru a rămâne autentic.
Petru Hașaș a fost recunoscut ca Tezaur Uman Viu de către Ministerul Culturii în 2021, o distincție care subliniază importanța sa în conservarea patrimoniului cultural imaterial. La Târgul Meșterilor Populari, el a împărtășit bucuria de a vedea tinerii interesați de olărit, organizând ateliere pentru elevi. „Le-am spus să își scrie numele pe obiectul pe care l-au făcut fiecare. După aceea, noi le ardem și le trimitem la școlile de unde au venit”, a povestit el, evidențiind impactul pozitiv pe care îl are asupra comunității.
În concluzie, meșteșugul popular din Bihor, reprezentat de olarul Petru Hașaș, se află într-o continuă luptă pentru supraviețuire. Fără o strategie coerentă și sprijin din partea autorităților, tradițiile riscă să dispară. Este esențial ca toate entitățile implicate să colaboreze pentru a valorifica potențialul cultural al județului Bihor, transformându-l într-un motor de dezvoltare durabilă.