Controversa scării de pești din Oradea
Într-o lume în care inovația ar trebui să fie sinonimă cu progresul, Oradea se confruntă cu o nouă controversă: „scara de pești”. Această lucrare, finalizată cu două luni înainte de termen, a fost întâmpinată cu aplauze din partea autorităților, dar cu critici vehemente din partea specialiștilor și a comunității. Ce se ascunde în spatele acestei realizări? Oare este cu adevărat o soluție ecologică sau doar o altă încercare de a cosmetiza realitatea?
Investiții sau risipă?
Proiectul, cu o valoare de peste 9,1 milioane de lei, a fost prezentat ca o măsură de protecție împotriva inundațiilor și de îmbunătățire a conectivității pietonale. Însă, în spatele acestei retorici se află o serie de deficiențe semnalate de Asociația de Pescari Aqua Crisius. Criticile nu au întârziat să apară, iar ONG-ul a denumit lucrarea „scara neputinței”, subliniind ineficiența acesteia din punct de vedere biologic.
Probleme tehnice și ecologice
Criticile nu se opresc aici. Amplasarea intrării pentru pești, adâncimea insuficientă a apei și lățimea îngustă a pasajului sunt doar câteva dintre aspectele problematice semnalate. În plus, feroneria de observație, care ar fi trebuit să ofere o privire asupra vieții acvatice, se află la o înălțime care face imposibilă observarea peștilor. Oare cine a fost responsabil pentru aceste decizii tehnice? Este clar că s-a acționat fără consultarea specialiștilor în ecologie acvatică.
Reacții și justificări
În fața criticilor, ABA Crișuri a încercat să se apere, afirmând că proiectul este încă în execuție și că deficiențele vor fi corectate pe parcurs. Totuși, întrebarea rămâne: cât de mult va dura până când aceste soluții vor deveni funcționale? Adaptările necesare sunt deja în curs de desfășurare, dar oare acestea vor fi suficiente pentru a transforma „scara de pești” într-o realizare cu adevărat benefică pentru mediu?
Un exemplu de gestionare defectuoasă?
Criticile aduse de Aqua Crisius sugerează o gestionare defectuoasă a resurselor și a proiectelor ecologice. Propunerea de a muta scara pe malul opus, unde curentul apei este mai favorabil pentru migrarea peștilor, a fost ignorată. Aceasta ridică întrebări serioase despre competența celor care au conceput și implementat acest proiect. Este clar că s-au cheltuit sume considerabile fără o analiză adecvată a impactului ecologic.
Concluzie
Controversa scării de pești din Oradea este un exemplu elocvent al modului în care inovația poate fi distorsionată de interesele politice și financiare. Oare vom continua să acceptăm astfel de soluții superficiale în loc să cerem măsuri cu adevărat eficiente și sustenabile? Rămâne de văzut cum va evolua această situație și dacă autoritățile vor lua în considerare feedback-ul comunității și al specialiștilor.
Sursa: Bihon
