Vicepremierul Tánczos Barna și realitatea cruntă a fondurilor PNRR
Într-o conferință de presă desfășurată la Oradea, vicepremierul Tánczos Barna a tras un semnal de alarmă cu privire la pierderile masive de fonduri PNRR în domeniul hidrotehnic. Alături de prefectul Marcel Dragoș, Barna a subliniat că reabilitarea barajului Leșu rămâne singura lucrare finanțată prin PNRR la nivel național, o situație care ridică întrebări serioase despre eficiența gestionării resurselor publice.
ABA Crișuri: Un exemplu de succes în haosul național
În contrast cu alte autorități care au pierdut finanțări, Administrația Bazinală de Apă Crișuri se prezintă ca un model de mobilizare și absorbție a fondurilor. Tánczos Barna a evidențiat că ABA Crișuri are în derulare șapte proiecte prin PNRR, fiind aproape singura entitate care a reușit să mențină finanțarea în acest domeniu. Aceasta este o dovadă că, atunci când există voință și competență, se pot obține rezultate notabile.
Un PNRR rescris: De la 20 de baraje la 1
Vicepremierul a subliniat că, în urmă cu patru ani, planurile includeau 20 de baraje, dar acum, din cauza schimbărilor politice și a priorităților fluctuante, am ajuns la o singură lucrare finanțată. Această pierdere nu este doar statistică; este un eșec colectiv care afectează gestionarea resurselor de apă și protecția împotriva inundațiilor.
Investiții verzi: O rază de speranță în întuneric
În ciuda provocărilor, Tánczos Barna a anunțat progrese în programul de împădurire, cu aproape 3.000 de hectare de păduri noi contractate în zona Oradea–Arad–Satu Mare. Aceste inițiative sunt esențiale pentru protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice, dar ridică întrebări despre cât de mult se va putea realiza în contextul actual.
Reforma administrației publice: Tăieri și descentralizare
Vicepremierul a prezentat măsuri drastice de reformă a administrației publice, inclusiv tăieri de personal și descentralizare. Aceste măsuri sunt menite să crească eficiența, dar ridică semne de întrebare asupra impactului social și asupra capacității autorităților locale de a gestiona noile responsabilități.
Impactul economic: Economii de 2,9 miliarde lei
Barna a subliniat că măsurile propuse vor genera economii semnificative, dar este crucial să ne întrebăm dacă aceste economii vor compensa pierderile anterioare și dacă vor aduce cu adevărat beneficii cetățenilor. Într-o lume în care transparența și responsabilitatea sunt esențiale, rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste reforme.
Proiectele din Bihor: O promisiune de viitor?
În ceea ce privește proiectele din Bihor finanțate prin PNRR, prefectul Marcel Dragoș a asigurat că acestea nu sunt în pericol. Totuși, întrebarea rămâne: cât de multă încredere putem avea în promisiunile autorităților, având în vedere contextul actual de incertitudine și schimbare?
În concluzie, situația actuală a fondurilor PNRR și a administrației publice ridică întrebări esențiale despre viitorul infrastructurii și al mediului în România. Este timpul ca cetățenii să fie mai conștienți și mai implicați în aceste procese, pentru a asigura o gestionare corectă și eficientă a resurselor.
Sursa: Bihon.ro
