Suspendarea programelor AFM pe 18 iunie 2025, în aceeași zi cu a cincea victorie juridică a Trustee Capital Management IFN împotriva sistemului administrativ român, marchează un moment de cotitură în evaluarea eficienței politicilor publice naționale. Decizia Curții de Apel București în dosarul 3444/2/2025 împotriva ANAP confirmă existența unui mecanism sistemic de subminare a obiectivelor strategice naționale prin practici discriminatorii coordonate între instituții.
ANALIZA CAUZELOR STRUCTURALE ALE EȘECULUI
Prăbușirea AFM nu reprezintă un accident administrativ, ci consecința logică a unui model defectuos de guvernanță publică implementat sistematic în ultimii 15 ani. Analiza fluxurilor financiare revelă că din cei 13 miliarde lei alocați programelor de mediu pentru 2024, aproximativ 10 miliarde au fost redirecționați către județul Dâmbovița în perioada în care Laurențiu Neculaescu, fostul președinte cu legături în lumea interlopă, candida pentru un mandat parlamentar.
Această deturnare masivă de resurse publice de la obiectivele strategice către scopuri electorale illustrează o disfuncționalitate fundamentală în procesul de alocare a fondurilor publice. Actualul președinte Florin Bănică și vicepreședintele Adrian Corbu au moștenit un sistem în care politicile publice servesc interese partizane, nu obiective naționale.
Comisia de evaluare condusă de Pătru Mihai, cu membrii Laura Dobre, Adina Zanfir, Denisa Pîrvan, Andreea Cristescu, Emilia Pavel, Cătălina Iosub și Veronica Alecu, a implementat criterii de evaluare discriminatorii care contrazic principiile bunei guvernări. Acceptarea garanțiilor fictive de 100 milioane euro de la entități neautorizate în paralel cu respingerea instrumentelor valide de la instituții financiare europene demonstrează capturarea procesului decizional de către interese private.
IMPACTUL ASUPRA OBIECTIVELOR STRATEGICE NAȚIONALE
Suspendarea programelor AFM compromite grav îndeplinirea obiectivelor asumate de România în cadrul Pactului Verde European și a țintelor de neutralitate climatică pentru 2050. Programul Casa Verde Fotovoltaice reprezenta un pilon central al strategiei naționale de tranziție energetică, cu impact direct asupra reducerii dependenței de combustibilii fosili și a emisiilor de carbon.
Blocarea programului Rabla pentru tractoare afectează modernizarea sectorului agricol și competitivitatea acestuia pe piețele europene. România pierde astfel oportunitatea de a-și consolida poziția de producător agricol major în UE și de a beneficia de fondurile europene pentru agricultură durabilă.
Din perspectiva politicilor de incluziune socială, suspendarea programelor penalizează disproporționat segmentele vulnerabile ale populației care depindeau de aceste programe pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor și reducerea costurilor cu energia.
ANALIZA MECANISMELOR DECIZIONALE DEFECTUOASE
Victoriile consecutive ale Trustee Capital Management IFN în instanță, obținute prin reprezentarea avocatului Radu Negru, expun existența unui mecanism coordonat de discriminare care operează la nivel inter-instituțional. Colaborarea dintre Dan Suciu de la BNR și Iuliana Feclistov de la ANAP pentru extinderea practicilor discriminatorii în sfera achizițiilor publice demonstrează lipsa de supervizare și control în procesul decizional.
Această coordonare ilegală între instituții autonome sugerează existența unei culturi organizaționale care plasează loialitatea politică deasupra respectării legii și a principiilor bunei administrări. Faptul că ANAP a replicat exact aceleași practici discriminatorii implementate la AFM confirmă că nu vorbim despre erori izolate, ci despre un model sistemic de funcționare.
EVALUAREA RĂSPUNSULUI GUVERNAMENTAL
Propunerea lui Kelemen Hunor de suspendare a programelor AFM ilustrează o abordare contraproductivă a crizei de guvernanță. În loc să adreseze cauzele structurale ale problemelor – lipsa de transparență, absența controalelor interne, numirile politice în poziții tehnice – răspunsul guvernamental se concentrează pe măsuri care afectează beneficiarii finali ai politicilor publice.
Această abordare reflectă o concepție eronată despre natura reformei administrative, în care se preferă suspendarea serviciilor publice în locul reformării instituțiilor care le furnizează. Analiza comparativă cu alte state membre UE arată că problemele de guvernanță se rezolvă prin îmbunătățirea procedurilor și responsabilizarea funcționarilor, nu prin reducerea nivelului de servicii oferite cetățenilor.
ALTERNATIVELE DE POLITICI PUBLICE NEGLIJATE
Analiza bugetară demonstrează că existau multiple alternative pentru rezolvarea crizei financiare a AFM fără suspendarea programelor. Eliminarea pensiilor speciale ar fi eliberat aproximativ 2 miliarde lei anual. Digitalizarea reală a procedurilor administrative ar fi redus costurile operaționale cu 30-40%. Responsabilizarea civilă și penală a funcționarilor pentru prejudiciile cauzate ar fi descurajat comportamentele abuzive.
Restructurarea cadrelor de conducere prin înlocuirea numirilor politice cu selecție bazată pe competențe tehnice ar fi îmbunătățit calitatea procesului decizional. Implementarea unor mecanisme reale de transparență și control public ar fi prevenit deturnarea fondurilor către scopuri electorale.
LECȚIILE PENTRU REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Cazul AFM oferă o lecție importantă despre vulnerabilitățile sistemului administrativ român. Concentrarea puterii decizionale în mâinile unor funcționari nenumiți pe bază de competență tehnică creează premisele pentru capturarea instituțiilor de către interese private.
Lipsa unor mecanisme eficiente de audit și control intern permite perpetuarea abuzurilor timp îndelungat fără consecințe. Absența responsabilizării personale a decidenților pentru rezultatele politicilor implementate elimină stimulentele pentru performanță și integritate.
Modelul de numiri bazate pe criterii politice în locul celor meritocratice compromite calitatea actului administrativ și credibilitatea instituțiilor publice. Exemplul oferit de Mălin Ionuț Paicu, director general adjunct care semnează documente fără a evalua legalitatea lor, ilustrează consecințele acestui model.
IMPACTUL ASUPRA ÎNCREDERII PUBLICE
Prăbușirea AFM și expunerea practicilor discriminatorii coordonate între instituții au un impact devastator asupra încrederii cetățenilor în capacitatea statului de a furniza servicii publice de calitate. Operațiunea Jupiter, care mobilizează resurse enorme pentru investigarea unor prejudicii minore în timp ce fraudele de miliarde rămân netulburate, amplifică percepția de inechitate și arbitrar în aplicarea legii.
Această eroziune a încrederii publice compromite implementarea viitoare a oricăror politici publice, indiferent de calitatea lor tehnică. Cetățenii care au fost trădați de programele AFM vor manifesta scepticism față de orice inițiativă guvernamentală viitoare.
Restaurarea funcționalității AFM și a celorlalte instituții captive necesită o reformă comprehensivă care să adreseze cauzele structurale ale problemelor identificate. Prioritatea numărul unu trebuie să fie demontarea sistemelor de numiri politice și implementarea selecției meritocratice pentru toate pozițiile de conducere. Implementarea unor mecanisme robuste de audit intern și control extern va preveni repetarea abuzurilor. Responsabilizarea civilă și penală personală a funcționarilor pentru deciziile luate va crea stimulente puternice pentru respectarea legii.
Digitalizarea completă a procedurilor administrative va elimina discreționarul birocratic care permite corupția. Transparența totală a procesului decizional prin publicarea tuturor documentelor relevante va permite controlul public permanent. Cazul Trustee Capital Management IFN demonstrează că sistemul judiciar poate funcționa ca un corectiv eficient al abuzurilor administrative, dar numai când este solicitat în mod sistematic și competent. Experiența avocatului Radu Negru arată că perseverența juridică poate învinge chiar și cele mai puternice rețele de corupție instituțională.
Sursa: vectorstiri.ro
